Partidul Național Liberal (PNL) își propune să sprijine reînnoirea industrială a României, punând accent pe creșterea productivității și valorificarea resurselor naturale.
PNL vede în modernizarea infrastructurii industriale și în utilizarea eficientă a resurselor naturale o oportunitate strategică pentru dezvoltarea economică durabilă a țării. Aceste măsuri urmăresc nu doar creșterea competitivității economice, ci și asigurarea unui mediu stabil și prosper pentru generațiile viitoare.
1. Exploatarea gazelor naturale din Marea Neagră: sursa unei energii mai ieftine și sigure
Guvernarea PNL a intensificat demersurile privind valorificarea resurselor strategice de gaze naturale din România, concretizându-se astfel programul de exploatare a gazelor naturale din Marea Neagră.
La 15 iunie 2022, primele gaze naturale extrase din perimetrele Ana și Doina (Proiectul Dezvoltare Gaze Naturale Midia – MGD – de joasă adâncime) au fost livrate în Sistemul Național de Transport, marcând primul proiect de dezvoltare a gazelor naturale din platoul continental românesc al Mării Negre construit în ultimii 30 de ani.
În anul 2023, circa 10% din producția națională de gaze, adică aproximativ 1,1 miliarde de metri cubi, a provenit din exploatările din Marea Neagră. Redevențele plătite către statul român de către compania majoritară BSOG au însumat 343 milioane lei, iar întreaga cantitate de gaz extras a fost integrată în sistemul național. Astfel, România a făcut un pas semnificativ spre obținerea independenței energetice în sectorul gazelor naturale.
Guvernarea PNL a facilitat discuțiile între Romgaz și OMV Petrom pentru avansarea proiectului Neptun Deep, considerat unul dintre cele mai importante proiecte energetice pentru România.
În trimestrul al treilea al anului 2022, Romgaz a achiziționat participația deținută de ExxonMobil, iar în iunie 2023, Romgaz și OMV Petrom au anunțat decizia finală de investiție, aprobând planul de dezvoltare a zăcămintelor comerciale Domino și Pelican Sud.
În prezent, proiectul este în desfășurare conform graficului stabilit, cu toate contractele majore de execuție semnate; primele foraje sunt programate să înceapă în 2024, iar până în 2027, România este prevăzută să devină cel mai mare producător de gaze naturale din Europa.
Volumul estimat al resurselor naturale este de aproximativ 100 miliarde metri cubi de gaze, cantitate suficientă pentru a satisface necesarul anual de circa 4,3 milioane de gospodării timp de aproape 30 de ani. Cele două companii implicate vor investi aproximativ 4 miliarde de euro, contribuind astfel la securitatea pe termen lung a aprovizionării energetice a României. Resursele de gaze naturale din Marea Neagră vor permite:
- Asigurarea gazelor naturale pentru localitățile în care se dezvoltă noi rețele de distribuție prin programul Anghel Saligny, permițând accesul la confort termic și la standarde de normalitate. În acest context, gazul natural devine un element esențial al tranziției energetice.
- Reducerea volatilității prețurilor la gaze naturale prin obținerea independenței față de importuri, fapt ce va conduce la prețuri corecte pentru consumatori, conform principiilor economice fundamentale ale cererii și ofertei.
- Revitalizarea sectoarelor economice de importanță majoră, precum industria farmaceutică și industria îngrășămintelor, oferind fermierilor acces la îngrășăminte la prețuri competitive, produse local din resursele de gaz românesc.
- Eficientizarea CET-urilor din marile orașe, modernizate prin finanțări din PNRR și Fondul pentru Modernizare. Aceste CET-uri, mai puțin poluante și cu o eficiență productivă crescută, vor utiliza gazele românești din Marea Neagră, ceea ce va însemna costuri mai reduse pentru încălzire și apă caldă menajeră.
- Contribuția de aproximativ 20 miliarde euro la bugetul de stat (prin redevențe, dividende, TVA), cu un impact economic estimat în PIB de circa 40 miliarde euro.
2. Construirea reactoarelor 3 și 4 de la Cernavodă
În urma unor ani de dezbateri privind dezvoltarea Unităților 3 și 4 de la Centrala Nucleară Cernavodă, guvernarea liberală a consolidat ferm acest proiect strategic pentru România, orientându-l spre finalizare.
Au avut loc consultări substanțiale cu Ministerul Energiei, conducerea Nuclearelectrica, precum și cu parteneri strategici din Statele Unite și Canada. Aceste eforturi au culminat cu elaborarea unui plan coerent și cu notificarea transmisă Comisiei Europene în iunie 2023.
La 1 iulie 2024, SN Nuclearelectrica a primit avizul pozitiv conform prevederilor articolului 41 din Tratatul Euratom, confirmând progresul realizat de România în direcția asigurării independenței energetice. Proiectul prevede că noile reactoare vor deveni operaționale în intervalul 2031-2032.
Ca rezultat al eforturilor din perioada 2021-2023, în septembrie 2023, Exim SUA a aprobat o finanțare de 57 de milioane de dolari pentru studiile de inginerie și fezabilitate necesare construcției Unităților 3 și 4. În plus, în cadrul unei vizite oficiale la Ottawa, desfășurată între 19 și 20 septembrie 2023, s-a asigurat o finanțare de 3 miliarde de dolari canadieni pentru aceste unități.
Colaborarea româno-canadiană în domeniul nuclear, care datează din anii ’70, reflectă o continuitate și o viziune comună care apropie România de realizarea unuia dintre cele mai importante proiecte energetice ale sale.
3. Investiții în infrastructură pentru transportul de energie
România are potențialul de a deveni un hub energetic regional, având o poziție strategică ce îi permite să devină un nod energetic crucial.
PNL a accelerat proiecte și investiții strategice pentru consolidarea sectorului energetic, iar aceste proiecte sunt în prezent continuate într-un ritm alert de guvernarea liberală a sectorului energetic. Printre acestea se numără exploatarea gazelor naturale din perimetrele terestre și marine, dezvoltarea capacităților de energie solară și eoliană, atât pe uscat, cât și offshore, și extinderea programului nuclear.
În plus, prin proiectul Coridorului Verde, ce facilitează transportul energiei verzi din zona Mării Caspice către Europa, România va fi transformată într-o poartă de acces pentru energia regenerabilă destinată Europei, asigurând astfel acces la energie accesibilă pentru milioane de consumatori.
Pentru a sprijini tranziția spre energie regenerabilă, au fost alocate fonduri suplimentare, inclusiv 2 miliarde de lei pentru o nouă ediție a programului Casa Verde Fotovoltaice și 450 de milioane de lei pentru programul Electric-Up, destinat IMM-urilor și operatorilor economici din HoReCa. Aceste inițiative urmăresc să susțină trecerea acestor sectoare către auto-producție de energie, contribuind astfel la sustenabilitatea energetică națională și la reducerea emisiilor de carbon.
4. Schema de ajutor de stat pentru prelucrarea primară a resurselor naturale in Romania
Schema de ajutor de stat pentru prelucrarea primară a resurselor naturale în România vizează sprijinirea industriilor care utilizează resurse rare, cum ar fi grafenul, cuprul, zirconiu și metalele critice, esențiale pentru dezvoltarea tehnologiilor noi.
Această inițiativă are ca scop nu doar stimularea economiei locale, ci și asigurarea unei gestionări sustenabile a acestor resurse valoroase.
Prin acordarea de subvenții, dar şi facilități fiscale, PNL îşi propune să încurajeze investițiile în infrastructuri moderne și tehnologii inovatoare, contribuind astfel la creșterea competitivității sectoarelor cheie. Schema de ajutor ar trebui să promoveze cercetarea și dezvoltarea în domeniul materialelor avansate, facilitând tranziția către o economie verde și digitală.
Astfel, România își propune să devină un jucător important pe piața internațională a resurselor rare, în timp ce asigură protecția mediului și a resurselor pentru generațiile viitoare.
5. Înființarea unui sistem de gestionare a datelor privind resursele naturale şi stabilirea unui Registru National al Resurselor Naturale
PNL îşi propune stabilirea unui sistem robust de colectare şi gestionare a datelor referitoare la resursele naturale bazat pe colaborare inter-ministerială şi orientat de către institutele de cercetare aferente diferitelor domenii.
Sistemul informatic bazat pe date informaționale geografice va putea monitoriza starea şi tendințele resurselor.
Registrul Naţional ar trebui să includă informații detaliate despre distribuția, cantitatea și calitatea resurselor, precum și date istorice pentru a analiza tendințele în utilizare și conservare.
Implementarea acestui sistem ar permite o mai bună coordonare între autoritățile locale și naționale, facilitând accesul la informații actualizate și precise, esențiale pentru o gestionare eficientă și sustenabilă a resurselor. De asemenea, ar putea sprijini dezvoltarea unor politici bazate pe dovezi și ar încuraja transparența în procesul decizional.
6. Împădurirea și creșterea rezilienței la schimbările climatice
Programul de guvernare propus de PNL include un obiectiv ambițios pentru împădurirea și extinderea zonelor verzi, vizând plantarea a 60.000 de hectare noi până în 2030.
Această măsură se aliniază cu Strategia Națională pentru Păduri și este esențială pentru combaterea schimbărilor climatice, contribuind la creșterea capacității de absorbție a dioxidului de carbon și la reducerea efectelor deșertificării asupra terenurilor agricole.
În plus, se pune un accent semnificativ pe dezvoltarea pădurilor urbane și periurbane, care nu doar că protejează zonele urbane de efectele schimbărilor climatice, dar contribuie și la îmbunătățirea calității aerului și la crearea unor spații de recreere pentru cetățeni.
Pentru a preveni tăierile ilegale și a monitoriza pădurile, PNL susține implementarea sistemului SUMAL 3.0, o soluție inovatoare care utilizează cele mai noi tehnologii în materie de Cloud, Inteligență Artificială, imagini satelitare de înaltă rezoluție, drone și camere video.
Acest sistem oferă posibilitatea de a urmări și supraveghea, în timp real, toate activitățile de exploatare, transport și prelucrare a lemnului, contribuind astfel la protejarea resurselor forestiere și la reducerea semnificativă a fenomenului de tăiere ilegală. În plus, se dorește înăsprirea sancțiunilor pentru tăierile ilegale și crearea unui mecanism de sancțiuni administrative care să descurajeze conflictele de interese în rândul personalului silvic. Pe lângă aceste măsuri, tehnologia LiDAR va fi integrată în monitorizarea structurii pădurilor, facilitând detectarea rapidă și precisă a tăierilor ilegale și a altor modificări neautorizate din fondul forestier.
7. Protejarea și dezvoltarea sustenabilă a Deltei Dunării
Dezvoltarea unui model integrat de turism sustenabil este importantă pentru a conserva și revitaliza biodiversitatea unică a Deltei Dunării și a menține reziliența acestui ecosistem valoros.
PNL îşi propune să îmbine tradiția locale cu practicile inovatoare şi prietenoase cu mediul pentru a transforma Delta Dunării într-un reper național și internațional pentru turismul sustenabil. Acesta va servi drept exemplu în implementarea Strategiei UE privind biodiversitatea pentru 2030, facilitând astfel reconectarea oamenilor cu natura și creând o legătură inter-generațională pentru protecția pe termen lung a patrimoniului natural.
8. Cercetare și Inovare: Pilonii Reînnoirii Industriale în România
Programul de guvernare al PNL pentru sectorul cercetării se axează pe dezvoltarea unui sistem național de cercetare robust și competitiv, capabil să sprijine creșterea economică, inovarea și competitivitatea României.
În 2024, sistemul beneficiază de cel mai mare buget din istorie, iar obiectivul pe termen mediu este de a aloca cercetării 1% din PIB, ceea ce ar putea atrage finanțări private de încă 1%. Astfel, România poate să își crească semnificativ investițiile în acest sector strategic.
Strategia Națională de Cercetare, Inovare și Specializare Inteligentă (SNCISI) 2022-2027 și Planul Național de Cercetare, Dezvoltare și Inovare (PNCDI) 2022-2027 constituie pilonii centrali ai acestui program, asigurând un cadru strategic coerent pentru inovare și specializare inteligentă.
PNL pune accent pe o reformă profundă a Institutelor Naționale de Cercetare-Dezvoltare (INCD), care vor beneficia de noi standarde de guvernanță corporativă, menite să crească eficiența, transparența și responsabilitatea în utilizarea resurselor
PNL recunoaște importanța colaborării între universități, institute de cercetare și sectorul privat. În acest sens, programul de guvernare încurajează dezvoltarea de parteneriate strategice pentru a facilita transferul de cunoștințe și pentru a susține inovarea în domenii cu potențial ridicat de creștere, precum inteligența artificială, securitatea cibernetică, blockchain, IoT, dar și domenii tradiționale, cum ar fi medicina veterinară, științele agricole, dreptul și ingineria.
Pentru a sprijini activitățile de cercetare și dezvoltare în zonele de înaltă specializare, guvernul va investi în crearea și dezvoltarea parcurilor tehnologice și industriale, care vor deveni centre de atracție pentru talentele locale și internaționale. Totodată, stimulentele fiscale și schemele de ajutor de stat pentru companiile care activează în domeniul cercetării vor contribui la reducerea exodului de creiere și la încurajarea inovării pe termen lung.
Guvernul va susține creșterea participării României în consorțiile europene de cercetare, cu scopul de a integra mai bine cercetarea românească în rețelele internaționale. Atragerea fondurilor europene prin programele precum Horizon Europe și alte inițiative similare este esențială pentru dezvoltarea cercetării
Totodată, PNL își propune să lanseze competiții de proiecte de cercetare în cadrul PNCDI, punând un accent deosebit pe cercetarea aplicativă și tehnologică. Majorarea bugetului Subprogramului de Sisteme Autonome din cadrul PNCDI IV cu 75% reprezintă un pas important pentru asigurarea securității și apărării naționale, în contextul actual al conflictelor internaționale și al amenințărilor de securitate.
